Pentru a oferi o imagine mai completă despre posibilităţile de cazare pentru tinerii care vin să studieze sau să locuiască La Strasbourg, voi face o comparaţie între a lua în chirie un apartament şi viaţa la cămin, fiecare având, bineînţeles, numeroase avantaje, dar şi dezavantaje.

[/vc_column_text]

În ultimii patru ani, am încercat ambele variante
La Strasbourg.

Am stat la început la căminul studenţesc Alfred Weiss, apoi la Résidence des Arts, un fel de cămin pentru toată lumea (doctoranzi, tinere familii etc.). Momentan locuiesc în chirie cu prietenul meu într-un apartament cu două camere.

După umila mea părere, chiria e varianta care te face cel mai mult să simţi că ai un loc „al tău”.

Probabil vei spune: „Da, normal că e cea mai bună opţiune, dar e extrem de scumpă!” Nu neapărat. Cuvântul de bază aici e „CAF”. Dacă ai drept la ajutorul de la CAF pentru cămin, atunci ai drept la el şi pentru celelalte variante de cazare (chirie saucolocation). Mai precis, singurul lucru care contează pentru a avea sau a nu avea drept la el sunt veniturile tale cu doi ani în urmă, care nu trebuie să depăşească aproximativ 11000 euro/an pentru a primi ceva. Astfel, când stăteam singură în chirie, plăteam „după CAF” 178 euro/lună pentru un apartament cu două camere de 40 metri pătraţi cu căldura, apa, gunoiul şi lumina pe scări incluse. Asta înseamnă cu vreo 30 de euro mai mult decât plăteam înainte la cămin pentru o cameră cu baie cu suprafaţa claustrofobică totală de 9 (!) metri pătraţi (şi fără internetul nasol care pe atunci se plătea separat acolo şi costa 10 euro).

Dacă ai drept la ajutorul de la CAF pentru cămin, atunci ai drept la el şi pentru celelalte variante de cazare

Într-adevăr, sunt unele cheltuieli care sunt incluse (acum) la cămin, dar nu şi în chirie, adică electricitatea (în jur de 15-30 euro/lună) şi internetul.

După ce stai trei luni în Franţa, dacă ai venituri reduse, ai drept la CMUC (Couverture Maladie Universelle Complémentaire), care pe lângă că te ajută să nu mai plăteşti nimic când mergi la doctor, îţi dă dreptul la reduceri pentru curent şi gaz (dacă ai, chiar şi pentru încălzirea comună). Pentru internet, am un abonament care include şi telefon fix şi plătesc 16 euro/lună, iar de pe telefon am minute nelimitate pe fix şi pe mobil în Franţa, SUA şi Canada, şi pe fix în încă vreo sută de ţări printre care şi România.

...per total, plăteam în chirie singură chiar mai puţin pe lună decât dădeau colegele mele care stăteau într-un cămin cu camere mai mari, cu baie şi bucătărie...

Pentru internet, am un abonament care include şi telefon fix şi plătesc 16 euro/lună, iar de pe telefon am minute nelimitate pe fix şi pe mobil în Franţa, SUA şi Canada, şi pe fix în încă vreo sută de ţări printre care şi România. (Bineînţeles, poate părea o bătaie de cap să îţi alegi companiile furnizoare, să semnezi, iar mai apoi să închizi contracte, dar cam aşa funcţionează viaţa de adult, deci poate ar fi bine să te obişnuieşti cu ea cu cât mai repede posibil.) Oricum, per total, plăteam în chirie singură chiar mai puţin pe lună decât dădeau colegele mele care stăteau într-un cămin cu camere mai mari, cu baie şi bucătărie (adică mirosuri!) în cameră. Mai precis, la căminul respectiv (Les Flamboyants), un „studio” de 24 metri pătraţi costă cam 240 euro după CAF.

Mai există un cost anual pentru o chirie care nu se plăteşte la cămin: faimoasa „taxe d’habitation”. Pentru un student, nu cred că e foarte mare, poate în jur de 100-200 euro. Plata acestei taxe te ajută să iei contact pentru prima dată cu fiscul, o instituţie a cărei adresă o vei învăţa pe de rost dacă ai de gând să te stabileşti La Strasbourg (sau oriunde în Franţa de altfel). Desigur, şi asta face parte din pregătirea ta pentru viaţa de adult.

O altă problemă e că nu toate apartamentele date în chirie sunt mobilate, deci ai opţiunea să iei unul nemobilat sau unul deja mobilat. Dacă alegi prima variantă, vei face mai multe vizite destul de costisitoare pe la Ikea şi Conforama – aici un prieten cu maşină se va dovedi de nepreţuit. Să nu mai vorbim de cât de frumos e să trebuiască sa îţi urci mobila la etajul IV fără lift şi să o montezi, iar apoi când te muţi să o iei de la capăt sau să trebuiască să vinzi tot. A doua variantă e, bineînţeles, mai practică, dar probabil mai scumpuţă (căci de fapt plăteşti chirie şi pentru mobilă), o altă parte proastă fiind faptul că s-ar putea să nu fi fan al gusturilor proprietarului în materie de decoraţiuni interioare.

Un alt inconvenient logic al apartamentului meu e faptul că preţul e invers proporţional cu apropierea faţă de centru, adică e destul de departe de centru şi de facultate, deci nu am reuşit să am o relaţie foarte strânsă cu colegi care stau pe lângă şcoală sau prin alte părţi mai centrale ale oraşului fiindcă nu vreau să vină des pe la mine din cauza distanţei… şi a preţului biletelor de autobuz J. Poate te gândeşti că nu vrei să pierzi atat de mult timp pe autobuz(e) şi că trebuie să îţi faci şi abonament. Pentru mine, nu e timp pierdut; chiar din contră!

În cele 25-40 minute până la facultate, fac teme şi citesc, deci când ajung acasă nu mai am nimic de făcut pentru şcoală...

şi la cursurile de literatură reuşesc să fiu tot timpul prima care termină cărţile de citit.

Legat de abonament, La Strasbourg e super căci au nişte aşa-zise tarife solidare, deci plăteşti, din nou, în funcţie de venituri. Astfel, în primul meu an aici, plăteam, cu o reducere suplimentară dată de un card pe care probabil o să îl ai şi tu ca student (în prezent numit Pass Yay)… Tanananamtatam… 0,20 euro/lună!!!

Dacă vrei să ieşi în oraş în fiecare noapte, poate ar fi mai bine să-ţi cauţi ceva mai în centru, căci nu ştiu dacă vei fi mulţumit cu autobuzul de noapte care trece pe acolo o dată pe oră.

Un alt avantaj al faptului că apartamentele ieftine nu sunt chiar în centru e că supermarket-urile (şi „kebăbăriile”) sunt mai numeroase, mai accesibile şi mai ieftine. Desigur, e vorba de cartiere destul de populare, în care unele părţi pot fi destul de gălăgioase, dar care sunt la fel de sigure ca zona centrală.

Un lucru pozitiv pentru unii şi negativ pentru alţii e faptul că nu trebuie să îţi împarţi locuinţa cu nimeni, deci poţi face ce vrei acasă, dar uneori te poţi simţi prea singur (căci nu găseşti pe nimeni cu care să povesteşti în bucătărie, ca la cămin).

Totuşi, nu e un capăt de lume, căci şi în chirie poţi avea vecini dornici de vorbă, doar că trebuie să îţi faci curaj să îi cunoşti. Şi nu ştii niciodată ce surprize plăcute poţi să ai. Eu am primit de la vecini, pe lângă conversaţii frumoase, mancare bio, o ofertă de babysitting, o pereche de pantaloni scurtaţi de la o croitoreasă şi o ofertă de cameră de bonă pentru găzduirea prietenilor.

Altă variantă de a evita singurătatea e să inviţi prieteni la tine, chiar şi peste noapte/pentru câteva zile, căci ai destul spaţiu (nu ca la cămin, unde a trebuit să dorm pe jos când am mers în vizită la o prietenă şi ea trebuia să aibă grijă să nu calce pe mine când se trezea, aşa mic era spaţiul).

Daca cumva el/ea lucrează, aşteaptă-te însă ca ajutorul de la CAF să îţi scadă considerabil sau chiar să dispară (şi o dată cu el şi reducerile la autobuz, la electricitate etc.)

Nu am spus nimic încă de faptul că nu eşti obligat să stai singur în chirie, acest mod de cazare fiind perfect pentru cupluri, dacă eşti la Strasbourg cu iubitul/iubita, fiind cel care vă va face să simţiţi că aveţi un loc „al vostru”. Daca cumva el/ea lucrează, aşteaptă-te însă ca ajutorul de la CAF să îţi scadă considerabil sau chiar să dispară (şi o dată cu el şi reducerile la autobuz, la electricitate etc.), fiindcă vi se vor lua în considerare veniturile totale. Când am întrebat acum vreo doi ani, La Strasbourg nu exista varianta de a împărţi o cameră la cămin cu cineva, deci nu ai putea sta acolo cu prietenul/prietena (dacă cumva lucrurile nu s-au mai schimbat de atunci).

Un alt posibil inconvenient al opţiunii de cazare preferate de mine e că, de obicei, ţi se cere o lună de chirie drept garanţie şi, în majoritatea cazurilor, ai nevoie de un garant care să fie dispus să-ţi achite chiria dacă cumva tu nu o faci. În mod normal, persoana respectivă trebuie să locuiască în Franţa şi să aibă un serviciu stabil, însă sunt şi numeroase excepţii de la această regulă: persoane din alte ţări; persoane cu poziţii temporare; universitatea, şi nu o persoană fizică, ca garant (contra un mic cost lunar); încredere în loc de garant. Dacă nu ai garant şi proprietarul nu e dispus să facă nicio excepţie pentru tine, nu dispera! Mai există o soluţie: ajutorul gratuit Garantie Loca-Pass propus de o asociaţie care devine astfel garantul tău. (Atenţie, există proprietari care nu cunosc şi nu acceptă asta la început, dar e posibil să se lase înduplecaţi dacă le explici mai clar despre ce e vorba.) Tot aşa, dacă ai probleme financiare când vii La Strasbourg şi nu prea ai cu ce să plăteşti garanţia, aceeaşi entitate îţi propune ajutorul gratis Avance Loca-Pass.

Dacă nu ai garant şi proprietarul nu e dispus să facă nicio excepţie pentru tine, nu dispera! Mai există o soluţie: ajutorul gratuit Garantie Loca-Pass propus de o asociaţie care devine astfel garantul tău.
Un ultim avantaj al chiriei este faptul că, în general, ai mai puţini vecini pe lângă tine, vecini care la cămin sunt adesea doritori de love, sex and rock’n’roll (la propriu), deci care pot fi extrem de gălăgioşi. Conform lui Murphy, mai ales când ai examen sau prezentare ziua următoare.

În concluzie, ambele variante au avantaje şi dezavantaje, ca orice în viaţă de altfel. Dacă te gândeşti să rămâi La Strasbourg pentru mai mult timp şi nu te deranjează să locuieşti mai departe de centru şi să plăteşti puţin mai mult decât la cămin, dar şi să îţi demonstrezi maturitatea şi răbdarea în ceea ce priveşte încheierea unor contracte şi eventual mobilarea unui apartament, recomand cu căldură chiria. În cazul meu, cu toate inconvenientele acestei variante, nu m-aş mai putea întoarce la cămin după ce am cunoscut fericirea de a avea doar un dormitor de trei ori mai mare decât o cameră acolo… Într-un articol viitor, voi povesti şi despre părţile bune şi mai puţin bune ale colocation-ului, deci fiţi pe fază.

Credits

Text: Raluca Oprinca

3 COMMENTS

  1. Ai putea sa oferi mai multe detalii despre cum poti aplica pentru CAF si ce persoane au acces la acest tip de ajutor?
    Mersi

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here