Programul slujbelor 2019 – Biserica Ortodoxă Română din Strasbourg

Adresa Bisericii Ortodoxe Române din Strasbourg14 Rue Sainte-Elisabeth (capela Marie-Réparatrice). Preot Vasile Iorgulescu. [Cuvinte cheie: biserica romana strasbourg, program, orar, programul slujbelor strasbourg]

Ultima modificare: 15 ianuarie 2019

15 ianuarie 2019

La multi ani!

Risipiti pe meleagurile rosturilor noastre actuale, nu mai avem poate prilejul si timpul de a ne ocupa cu de-amànuntul de cele ale sufletului “national”. De multe ori, aniversàrile, comemoràrile si datele importante ne scapà, trec pe lângà noi, sau aflàm de ele ulterior, întâmplàtor.
Sà nu fie asa cu ziua de 15 ianuarie! Este ziua nasterii poetului Mihai Eminescu (n. 15 ianuarie 1849) si, de câtiva ani încoace (din 2010), Ziua Culturii Nationale.
In perspectiva unor evocàri locale mai consistente, và rog sà consultati site-ul de mai jos, care ne aduce noutàti cu privire la opera lui Eminescu, ce ne va fi curând mai accesibilà gratie aplicatiilor informatice si numerice:
Sà fie o zi binecuvântatà pentru toti românii!
Doamne ajutà!
Pr. V. Iorgulescu

11 ianuarie 2019

La multi ani!
Site-ul oficial al Patriarhiei Române a publicat înregistrarea integralà a ceremoniei de lansare a Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, ce a avut loc ieri la Ateneul Român din Bucureşti.
O gàsiti în legàtura de mai jos:
 
Doamne ajutà. 
Pr. V. Iorgulescu

9 ianuarie 2019

La multi ani!

Sàptàmâna viitoare, mai precis în zilele de joi 17 si vineri 18 ianuarie, se va desfàsura la Strasbourg, în cadrul programului “Saison croisée France-Roumanie”, colocviul intitulat : “LA NAISSANCE DE LA GRANDE ROUMANIE DANS SON CONTEXTE NATIONAL ET INTERNATIONAL“.
In legàturile de mai jos si în documentele anexate gàsiti toate datele si informatiile utile.
Doamne ajutà!
Pr. Vasile Iorgulescu

7 ianuarie 2019

La multi ani!
Sàrbàtoarea Sfânjtului Ioan Botezàtorul sà và fie tuturor aducàtoare de har si luminà, iar celor care-i poartà numele – Ioan, Ioana si derivatele lor – onomastica cu cinste si ocrotire din partea Inaintemergàtorului!
Mai jos, câteva precizàri cu privire la Aghiasma pe care o luàm în aceste zile de sàrbàtorire sau cu care ne stropim casele. Mi se pare binevenit sà ne reamintim acum aceste lucruri.
Doamne ajutà.
Pr. V. Iorgulescu

Ce înseamnă cuvântul „Aghiazmă” (Aiasma)?

Cuvântul este grecesc (agiaomo”) şi înseamnă sfinţire. La noi, prin aghiasmă se înţelege atât apă sfinţită, cât şi slujbă pentru sfinţirea ei.

De câte feluri e Aghiazma în înţelesul ei de slujbă?

De două feluri: mare şi mică. Cea mică se mai numeşte în popor şi sfeştanie, care înseamnă luminare, sau slujba luminilor, pentru că la început se înţelegea prin ea Aghiazma cea mare, care se săvârşeşte la Bobotează, sărbătoare numită şi ziua luminilor sau a luminării, deoarece atunci se botezau catehumenii.

Când se săvârşeşte Sfinţirea cea mică a apei?

în biserică, de regulă la fiecare zi întâi a lunii, iar în case, oricând cer credincioşii, mai ales în zilele de miercuri şi vineri dimineaţă. Când preoţii, potrivit hotărârilor Sf. Sinod merg să boteze casele credincioşilor, aceştia sunt datori să-i primească pe preoţi cu bucurie şi cu dragoste, deoarece preotii aduc binecuvîntarea şi ajutorul lui Dumnezeu asupra casei şi a familiei lor, prin apa sfinţită cu care-i stropesc.

Care sunt roadele şi folosul acestei slujbe?

«Ştiut să fie că prea bun obicei este şi folositor de suflet să se facă în biserici, în mănăstiri şi în case, sfinţirea apei la toate zilele dintâi ale lunii şi a stropi pe oameni în mănăstiri şi în chilii, aşişderea şi în casele mirenilor şi toate ale lor. Această apă sfinţită pe care Duhul Sfânt prin rugăciunile preoţilor o sfinţeşte, multe feluri de lucrări are, precum însăşi ectenia sfinţirii şi rugăciunea mărturisesc. Că prin stropirea ei, duhurile cele viclene din tot locul se gonesc şi se iartă de păcatele cele mici de peste toate zilele, adică nălucirile diavoleşti, gândurile cele rele; iar mintea se curăţeşte de lucrurile cele spurcate şi îndreptată spre rugăciune se face; aduce dar paza, înmulţirea câştigului şi îndestulare; bolile goneşte şi dă sănătate trupească şi sufletească. Şi mai în scurt să zicem: toţi cei ce o primesc cu credinţă iau sfinţenie şi binecuvântare. Pentru aceasta dar, datori sunteţi şi voi, preoţilor, să vă învăţaţi enoriaşii voştri ca să o primească pe ea cu credinţă, spre marele folos al lor»[1].

Dar Sfinţirea cea mare a apei când se face?

La Bobotează, atât în ajun, cât şi în însăşi ziua Bobotezei, dupa Sfânta Liturghie, când se sfinţeşte apa pe care o iau creştinii pe la casele lor pentru tot anul.

De ce se spune „Sfinţirea cea mare a apei”?

Pentru că apa de la Bobotează are o putere deosebită, fiind sfinţită printr-o îndoită chemare a Sf. Duh în cursul rugăciunii de sfinţire, iar sfinţirea are loc în însăşi ziua în care Mântuitorul a sfinţit apele, botezându-Se în Iordan. De aceea şi slujha Aghiasmei mari este mai lungă şi mai sărbătorească decât a Aghiasmei mici, iar cântările şi rugăciunile ei pomenesc şi preaslăvesc îndeosebi Botezul Domnului în Iordan.

Ce putere are apa sfinţită de la Bobotează şi cum o folosim?

Aghiazma mare, adică apa sfinţită de la Bobotează, are, într-o masură cu mult mai mare, puterea sfintitoare şi tămăduitoare, precum şi darurile minunate, pe care am spus că le are Aghiazma mică. De aceea, ea se păstrează nestricată vreme îndelungată, rămâne tot aşa de proaspătă, de curată şi plăcută la gust ca şi când ar fi atunci scoasă din izvor. O parte din ea se păstrează în biserică, într-un vas anume, numit şi Aghiazmatar, şi e folosită de preot la o mulţime de slujbe (ierurgii). Cu această apă sfinţită se stropesc persoanele şi lucrurile care trebuie exorcizate, curăţite sau sfinţite. Se întrebuinţează, de pildă: la botezul copiilor, la rugăciunea pentru durerea de cap, la rânduiala de curăţire a fântânii spurcate, la binecuvântarea începerii semănăturilor, la vasul cel spurcat, la Ţarinele (holdele), viile şi grădinile bântuite de lacuste şi gândaci, la sfinţirea crucii şi a troiţei, a clopotului, a vaselor şi veşmintelor bisericeşti ş.a.

Aghiazma mare se foloseşte de asemenea la sfinţirea bisericii şi a antimiselor, a Sfântului Mir şi a altora.

Fiecare creştin sau fiecare casă trebuie să ia din Aghiazma de la Bobotează şi să o păstreze într-un vas curat şi la loc de cinste. Se gustă dintr-însa pe nemâncate şi cu multă cuviinţă în zilele de ajunare şi de post, sau în zilele de sărbători mari, după ce venim de la biserică, mai ales când nu ne împărtăşim. Se obişnuieşte ca credincioşii să bea din Aghiazma mare timp de 8 (opt) zile în şir, începând din ajunul Bobotezei, până la încheierea praznicului, adică până la 13 ianuarie. Dupa aceea, ea se poate lua numai dupa Spovedanie. îndeosebi cei opriţi de la împărtăşire se pot mângâia luând Aghiazma şi apoi anafora. Când ne împărtăşim, Aghiazma se ia după împărtăşire, fiind mai mică decât Sfânta împărtăşanie, iar când luăm numai anafora, Aghiazma se ia înainte de aceasta, fiind mai mare ca anafora.

Putem stropi cu Aghiazma cea mare casa, curtea şi grădina, vitele şi chiar ogoarele şi livezile noastre, pentru a le feri de rele. în caz de boală, putem, de asemenea, să gustăm din ea cu credinţă. Căci apa aceasta, având într-însa darul şi puterea dumnezeiască a Sfântului Duh, a făcut adesea multe minuni, însănătoşind bolnavi, tămăduind răni, aparând de rele, de necazuri şi de primejdii.

 


[1] Molitfelnicul, Povăţuirea din fruntea slujbei Aghiazmei mici, ed. 1984, p. 169.


3 ianuarie 2019

La multi ani!

Sfârsitul acestei sàptàmâni este unul special din punct de vedere liturgic, motiv pentru care vin cu câteva làmuriri:
1. Mâine, vineri 4 ianuarie – în mod normal se ajuneazà pânà la ora 15, dupà care se mànâncà de dulce (a se vedea mentiunea în calendar)
2. Sâmbàtà 5 ianuarie, ajunul Bobotezei – POST
Iatà si programul nostru de slujire:
– Vineri 4 ianuarie la ora 18,30 – slujba Acatistului
* Sâmbàtà 5 ianuarie la ora 17,30 – Vecernia
         – la ora 18,30 – Molitfele Sfântului Vasile cel Mare
          – la ora 19,00 – Sfintirea Apei (Aghiasma cea Mare)
 * Duminicà 6 ianuarie – slujba obisnuità a Bobotezei
* Luni 7 ianuarie, Soborul Sfântului Ioan Botezàtorul, la ora 7,00 dimineata – Sfânta Liturghie.
Và doresc un sfârsit de sàptàmânà luminat si binecuvântat!
Doamne ajutà.
Pr. V. Iorgulescu

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here