Onorat cititor, pledez pentru cămin!

Din când în când, încerc să privesc retrospectiv și să fac bilanțul calității vieții pe care am ales să o construiesc în Franța. De patru ani îmi urmez studiile aici și, cu excepția zilei în care am ajuns în Hexagon pentru prima oară, am locuit doar în résidence universitaire CROUS (adică la cămin).

Poate că sunt eu mai boemă, dar căminele franțuzești mi se par foarte tari! Să vă explic de ce: în primul rând, cel mai adesea, camerele sunt individuale (poți opta pentru cameră de două persoane dacă ții morțiș să locuiești împreună cu un/o cunoscut/ă). Spre deosebire de căminele studențești din România și colocation, ambele presupunând să împarți locuința, camerele CROUS rezonează cu modul meu de funcționare datorită respectului pentru intimitate și “spațiu vital“. Fie că vrei să dormi sau să înveți 12 ore, faptul că ești scutit de efortul de adaptare la tabieturile altcuiva facilitează considerabil păstrarea ritmului studențesc propriu fiecărui individ. Cum mie-mi place să petrec ore-ntregi singură cu poezia sau cu doctrina juridică, camera single e unul din principalele motive pentru care n-am renunțat la cămin.

Pe de altă parte, căminul nu te izolează. Cel puțin jumătate din căminele CROUS propun camere care au băi și bucătărie la comun. Eu locuiesc acum la Paul Appell, unde doar unul dintre cele șase corpuri de cămin are camere cu baie și mini-bucătărie incluse. În funcție de posibilitățile materiale ale fiecăruia și de limita locurilor disponibile, cei cărora le vine mai greu să împartă baia și bucătăria pot opta pentru acest tip de cameră. Într-adevăr, există o diferență considerabilă de preț al chiriei, însă sunt aproape convinsă că inclusiv costul acestui tip de cameră în cămin este mai avantajos decât costul vieții în colocation. Spun asta pentru că toți locatarii căminelor CROUS au dreptul la indemnizație CAF, echivalentul unui procent anume din costul chiriei

Pont: toți locatarii căminelor CROUS au dreptul la indemnizație CAF, echivalentul unui procent anume din costul chiriei.

Ca să revin la ce vă spuneam, și anume că structura căminelor e gândită în așa fel încât să nu te simți izolat, aveți idee câte prietenii s-au legat la bucătărie? Dacă ai dispoziția să ieși din vizuină și să gătești, cel mai probabil ai și dispoziția să cunoști oameni. Și oamenii zâmbesc. Vă spun, nu cred că am întâlnit vreodată un om pe culoar sau la bucătărie care să nu schițeze măcar un început de zâmbet când a salutat. Și așa ieși din zona de confort și cunoști oameni cu care aparent n-ai nimic în comun. În plus, (cel puțin la Paul Appell) există un „conseil de résidence”, a cărui membri sunt votați de locatari și care se ocupă cu o grămadă de activități interesante, de la „turul campusului” și prezentarea tuturor facilităților propuse de CROUS, până la seri cu jocuri, expoziții sau dimineți cu brunch-uri organizate pentru ca oamenii să socializeze.

Un alt avantaj al vieții la cămin e acela că, de obicei, rezidențele sunt amplasate în proximitatea campusurilor universitare. Ce-i drept, când se depune dosarul pentru cămin, e treaba fiecăruia să vadă care cămin e cel mai apropiat de facultatea sa. Cu toate astea, să locuiești la 5-10-15 minute (pe jos) de locul unde studiezi e un alt factor de simplificare a vieții. Mai ales dacă nu ești matinal și ai zilnic cursuri de la 8 (vă spun din proprie experiență).

Discutând, în cele din urmă, despre lucrurile serioase, prețul chiriei în camerele de cămin e considerabil mai mic decât prețul chiriei în colocation. Sperând că nu mă înșel (vă rog să verificați pe site-ul CROUS), în funcție de tipul de cameră, chiria costă undeva între 170 și 350 euro (La Strasbourg). Prețul ăsta e atenuat, cum ziceam și mai sus, de indemnizația CAF. În prețul chiriei intră toate facilitățile, de la energie la internet, astfel încât nu trebuie prevăzute sume suplimentare pentru plata lor. Totuși, dacă ți se strică becul, o să trebuiască să cumperi tu altul ca să-l înlocuiești, dar tot e mai avantajos decât să dai 20-30 de euro din buzunar, lunar, doar pentru internet.

Atât am avut de spus în apărarea căminului, onorați cititori. Sunt pregătită să primesc eventualele obiecții, dar sper să vă fi convins măcar să vă acordați experiența vieții la cămin, cu bune și rele, înainte. Pledoarie încheiată!

Din când în când, încerc să privesc retrospectiv și să fac bilanțul calității vieții pe care am ales să o construiesc în Franța.

[vc_custom_heading text=”De patru ani îmi urmez studiile aici și, cu excepția zilei în care am ajuns în Hexagon pentru prima oară, am locuit doar în résidence universitaire CROUS (adică la cămin).” font_container=”tag:h4|text_align:left” use_theme_fonts=”yes” css=”.vc_custom_1468255040921{margin-top: -5px !important;}”]

Poate că sunt eu mai boemă, dar căminele franțuzești mi se par foarte tari!

[vc_text_separator title=”Să vă explic de ce” i_icon_fontawesome=”fa fa-commenting” i_color=”black” title_align=”separator_align_left” add_icon=”true” css=”.vc_custom_1468255260391{margin-top: -5px !important;margin-bottom: -5px !important;}”]

În primul rând, cel mai adesea, camerele sunt individuale (poți opta pentru cameră de două persoane dacă ții morțiș să locuiești împreună cu un/o cunoscut/ă). Spre deosebire de căminele studențești din România și colocation, ambele presupunând să împarți locuința, camerele CROUS rezonează cu modul meu de funcționare datorită respectului pentru intimitate și “spațiu vital.

Fie că vrei să dormi sau să înveți 12 ore, faptul că ești scutit de efortul de adaptare la tabieturile altcuiva facilitează considerabil păstrarea ritmului studențesc propriu fiecărui individ. Cum mie-mi place să petrec ore-ntregi singură cu poezia sau cu doctrina juridică, camera single e unul din principalele motive pentru care n-am renunțat la cămin.

Pe de altă parte, căminul nu te izolează. Cel puțin jumătate din căminele CROUS propun camere care au băi și bucătărie la comun. Eu locuiesc acum la Paul Appell, unde doar unul dintre cele șase corpuri de cămin are camere cu baie și mini-bucătărie incluse.

În funcție de posibilitățile materiale ale fiecăruia și de limita locurilor disponibile, cei cărora le vine mai greu să împartă baia și bucătăria pot opta pentru acest tip de cameră. Într-adevăr, există o diferență considerabilă de preț al chiriei, însă sunt aproape convinsă că inclusiv costul acestui tip de cameră în cămin este mai avantajos decât costul vieții în colocation. Spun asta pentru că toți locatarii căminelor CROUS au dreptul la indemnizație CAF, echivalentul unui procent anume din costul chiriei.

[vc_message icon_type=”fontawesome” animation=”animate-when-visible” css=”.vc_custom_1468253690422{margin-top: 15px !important;}”]Pont: toți locatarii căminelor CROUS au dreptul la indemnizație CAF, echivalentul unui procent anume din costul chiriei.[/vc_message]

Ca să revin la ce vă spuneam, și anume că structura căminelor e gândită în așa fel încât să nu te simți izolat, aveți idee câte prietenii s-au legat la bucătărie? Dacă ai dispoziția să ieși din vizuină și să gătești, cel mai probabil ai și dispoziția să cunoști oameni. Și oamenii zâmbesc. Vă spun, nu cred că am întâlnit vreodată un om pe culoar sau la bucătărie care să nu schițeze măcar un început de zâmbet când a salutat.

Și așa ieși din zona de confort și cunoști oameni cu care aparent n-ai nimic în comun.

În plus, (cel puțin la Paul Appell) există un „conseil de résidence”, a cărui membri sunt votați de locatari și care se ocupă cu o grămadă de activități interesante, de la „turul campusului” și prezentarea tuturor facilităților propuse de CROUS, până la seri cu jocuri, expoziții sau dimineți cu brunch-uri organizate pentru ca oamenii să socializeze.

Un alt avantaj al vieții la cămin e acela că, de obicei, rezidențele sunt amplasate în proximitatea campusurilor universitare.

Ce-i drept, când se depune dosarul pentru cămin, e treaba fiecăruia să vadă care cămin e cel mai apropiat de facultatea sa. Cu toate astea, să locuiești la 5-10-15 minute (pe jos) de locul unde studiezi e un alt factor de simplificare a vieții. Mai ales dacă nu ești matinal și ai zilnic cursuri de la 8 (vă spun din proprie experiență).


Discutând, în cele din urmă, despre lucrurile serioase, prețul chiriei în camerele de cămin e considerabil mai mic decât prețul chiriei în colocation. Sperând că nu mă înșel (vă rog să verificați pe site-ul CROUS), în funcție de tipul de cameră, chiria costă undeva între 170 și 350 euro (La Strasbourg). Prețul ăsta e atenuat, cum ziceam și mai sus, de indemnizația CAF. În prețul chiriei intră toate facilitățile, de la energie (curent și încălzire) la internet, astfel încât nu trebuie prevăzute sume suplimentare pentru plata lor. Totuși, dacă ți se strică becul, o să trebuiască să cumperi tu altul ca să-l înlocuiești, dar tot e mai avantajos decât să dai 20-30 de euro din buzunar, lunar, doar pentru internet.

Atât am avut de spus în apărarea căminului, onorați cititori.

Sunt pregătită să primesc eventualele obiecții, dar sper să vă fi convins măcar să vă acordați experiența vieții la cămin, cu bune și rele, înainte.

 

Pledoarie încheiată!

Articol de Talida Bighiu.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here